Filiala Judeţeană Arad „ZIRIDAVA”
SEMNAL EDITORIAL
De curând, colonelul în rezervă Constantin Butunoi şi-a lansat un nou volum de poezii, al şaptelea. Denumită „Şantierul”, cartea deschide cititorului o fereastră spre zbuciumul existenţial în care trăieşte poetul, dar îi propune şi o introspecţie în propria viaţă, deoarece se poate transpune şi identifica cu multe din senzaţiile descrise în cele 52 de poeme ale volumului.
Lansarea s-a făcut la Cercul Militar Arad, în prezenţa a numeroşi membri ai Filialei Judeţene „Ziridava” Arad a A.N.C.M.R.R. precum şi a unor reputate condeie ale literaturii, memorialisticii şi mass-media arădene, precum profesorii Corneliu Pădureanu, Horia Truţă, Constantin Dehelean, ziaristul şi istoricul Doru Sinaci şi alţii. Fiecare dintre aceştia şi-a expus punctul de vedere vis-á-vis de versurile propuse spre analiză, rezultând un interesant dialog şi schimb de idei, din care reţinem:
Prin ochii poetului lumea se vede ca un şantier perpetuu, în care oamenii devin maşini, utilaje (dar şi invers – maşinile devenind umane), fiecare având rolul asumat şi ambiţia de a-l îndeplini. În acest şantier, ipotetic de concret, poetul este specialistul (S-a dus vestea / Despre expertiza mea de şantier), dar şi cel mai nepriceput dintre lucrători, mai nepriceput poate dacât Cavalerul Tristei Figuri cu care uneori se identifică Un tip s-a prezentat Don Quijote / Cetăţean onorabil din La Mancha / Şi a cerut motorină pentru Rosinanta lui mecanizată).
Şantierul nu este un loc idilic, astfel că divele-sudoriţe n-au loc în schema de personal, nici îndrăgostiţii, deoarece Ameţeala dată de iubire / Poate duce la neglijarea atribuţiilor. Dar nimic nu-i pierdut, se pare că există multe alte şantiere rivale, spre care aleargă în mare grabă diverşi indivizi şi individe, căutându-şi fiecare şantierul destinului. Şantierele poate că sunt produsul guvernărilor care se succed, deoarece Fiecare putere / Propune un nou model de şantier. Deşi şantierele ar putea colabora între ele, de cele mai multe ori ele sunt în rivalitate, şi de regulă Se inventează ploi / Pentru ca materialele / Să se ducă pe apa sâmbetei.
Ba mai mult, şantierele sunt ameninţate de acţiuni teroriste, reale sau închipuite Un individ smolit, cu mustaţă / Mă priveşte insistent / Cu el este o tipă care are un geamantan uriaş / Cu zece kile de explozibil ne aruncă pe toţi în aer / E clar că suntem în mâinile alcaidei.
Concluzia finală este că şantierul, deşi indispensabil, este vinovat de tot şi de toate pe lumea asta. Vinovat de piramide / De cetăţi şi de zgârie-nori / De apeducte şi magistrale / De întreaga civilizaţie. Oare nu şi omul are aceleaşi vini ancestrale? Oricât ne-am strădui, nonsensul existenţei ne loveşte pe fiecare şi nu putem schimba nicicum mersul damnat al lumii pentru că Rutele păsărilor călătoare / Schimbă vreodată clima?
La final, autorul a acordat autografe pe volumul nou apărut, donând bibliotecii Cercului Militar şi arhivei Filialei mai multe volume. „Colegul nostru, col.(rez) Constantin Butunoi, ne surprinde plăcut, în mod repetat, cu roadele muncii şi talentului său literar. Această nouă carte de versuri se adaugă şi îmbogăţeşte colecţia de producţii literare şi memorialistice prin care militarii arădeni şi-au câştigat un loc important în lirica, epica şi jurnalistica arădeană şi naţională. Multe dintre ele au văzut lumina tiparului în revista noastră STINDARD, altele au prins viaţă în volume de sine stătătoare. Felicitări şi succes în continuare, lui şi tuturor celor care sunt atinşi de aripa fermecată a muzei Euterpe” declară preşedintele Filalei arădene a A.N.C.M.R.R, gl.mr. (rez.) Vasile-Ionel Heredea.
Mr. (rez.) Dorin Ocneriu
